La împlinirea a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial și de la războiul pentru unirea națională, și urmând celebrul ordin „Batalioane române, treceți Carpații”, volumul monografic *Poiana Sărată – Un sat românesc în Carpați, în vâltoarea istoriei*, realizat de neobositul cercetător Ciprian Hugianu, este publicat de Editura Eurocarpatica. Această nouă apariție editorială are o importanță deosebită, deoarece prezintă istoria unui sat care, într-un sfert de secol în timpul celor două războaie mondiale, a fost distrus și a renăscut de fiecare dată, asemenea păsării Phoenix, din propria cenușă.
Bazându-se pe documente de arhivă, lucrarea ilustrează situațiile dramatice cu care s-au confruntat locuitorii săi în timpul Primului Război Mondial, când toate casele și clădirile publice au fost distruse, iar două decenii mai târziu, în timpul Dictatului de la Viena, toți cetățenii români din „cea mai estică așezare a Ungariei” au fost expulzați peste graniță în România. Bătăliile ulterioare din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial au cauzat noi distrugeri localității.
Satul Poiana Sărată, situat astăzi în comuna Oituz, județul Bacău, poate fi declarat pe bună dreptate un sat martir. Istoria sa unică include înființarea sa în anul 1823 de către colonelul baron Johan Purcell, comandant al Regimentului II Secuiesc de Infanterie de Graniță din Transilvania.
Poiana Sărată are o istorie tumultuoasă, de la fondarea sa în 1823 până la Revoluția din 1848/1849 și mai târziu prin cele două războaie mondiale. Lucrarea oferă relatări cronologice detaliate, oferind perspective asupra semnificației istorice a satului ca așezare de graniță, implicarea sa în operațiuni militare semnificative și reziliența sa în fața adversităților.
Satul a jucat, de asemenea, un rol vital în conectarea Transilvaniei, Moldovei și Țării Românești prin comerț și schimburi culturale. Locația sa, alături de sacrificiile eroice ale locuitorilor săi în timpul evenimentelor istorice cheie, consolidează rolul său ca punte culturală și istorică.
Monografia evidențiază activitățile economice ale sătenilor, inclusiv creșterea oilor, comerțul și meșteșugurile. În perioada interbelică, s-au depus eforturi pentru diversificarea industriilor locale, stabilirea unor facilități balneoterapeutice și promovarea turismului. Aceste activități economice reflectă adaptabilitatea și spiritul antreprenorial al locuitorilor.
Poiana Sărată se remarcă prin instituțiile sale comunitare puternice, inclusiv Biserica Ortodoxă, care a jucat un rol central în păstrarea identității culturale și spirituale. Monografia oferă relatări detaliate despre activitățile bisericești, clerul și eforturile educaționale, evidențiind relația integrală dintre credință și educație în comunitate.
Monografia explorează, de asemenea, tradițiile culturale și viața cotidiană a sătenilor. Evidențiază folclorul bogat, costumele tradiționale și festivalurile anuale care aduc comunitatea împreună. Obiceiurile legate de sărbătorile religioase, nunți și practicile agricole sezoniere reflectă patrimoniul cultural adânc înrădăcinat al Poienii Sărata.
Dialectul unic vorbit de săteni, influențat de amestecul de elemente lingvistice moldovenești și transilvănene, este un alt aspect pe care monografia îl explorează în detaliu, adăugând la tapiseria culturală a satului.
După devastările celui de-Al Doilea Război Mondial, satul a trecut prin eforturi semnificative de reconstrucție. Monografia detaliază reziliența sătenilor în reconstruirea locuințelor, reînființarea instituțiilor comunitare și adaptarea la schimbările socio-politice din perioada postbelică. Dezvoltările moderne în educație, infrastructură și eforturile de conservare culturală sunt, de asemenea, evidențiate ca elemente-cheie ale progresului satului.
Monografia este îmbogățită prin includerea unor documente de arhivă inedite, care aduc lumină asupra unor aspecte mai puțin cunoscute ale istoriei satului. Aceste documente oferă perspective inestimabile asupra înregistrărilor administrative, corespondențelor personale și guvernării locale în perioade istorice critice. Compilarea meticuloasă a acestor surse adaugă profunzime narațiunii și evidențiază importanța satului ca reper istoric.
Monografia subliniază contribuțiile Poienii Sărata la patrimoniul cultural și istoric al României. Locația strategică a satului și sacrificiile locuitorilor săi în momentele definitorii ale națiunii sunt prezentate ca fiind esențiale pentru povestea mai largă a țării. Această perspectivă situează satul nu doar ca o comunitate locală, ci ca un microcosmos al luptelor și triumfurilor istorice ale României.
Interesul continuu pentru moștenirea Poienii Sărata subliniază importanța sa durabilă. Cercetătorii, istoricii și entuziaștii culturali revin adesea la sat pentru a descoperi mai multe straturi ale istoriei sale bogate. Monografia discută, de asemenea, eforturile continue de conservare a patrimoniului cultural și arhitectural al zonei, subliniind necesitatea unei dezvoltări durabile care onorează trecutul, privind în același timp spre viitor.
De-a lungul istoriei sale, Poiana Sărată a fost modelată de indivizi remarcabili ale căror eforturi au avut un impact de durată asupra comunității. Monografia evidențiază figuri cheie, cum ar fi liderii locali, clericii și educatorii, care au jucat roluri esențiale în promovarea educației, conservarea culturală și coeziunea socială în cadrul satului. Acești indivizi sunt celebrați pentru dedicarea și viziunea lor, care continuă să inspire generațiile actuale și viitoare.
Importanța geografică și strategică a Poienii Sărata a făcut din acest sat un punct-cheie în timpul conflictelor naționale majore. Implicarea satului în Primul și Al Doilea Război Mondial este examinată în detaliu, cu relatări despre bătălii, strategii militare și impactul asupra vieții civile. Curajul și sacrificiile sătenilor sunt evidențiate, demonstrând devotamentul lor neclintit față de apărarea patriei.
Educația a fost întotdeauna o piatră de temelie a dezvoltării Poienii Sărata. Înființarea școlilor și a centrelor culturale a jucat un rol semnificativ în promovarea cunoașterii și păstrarea tradițiilor. Monografia aprofundează istoria instituțiilor educaționale locale și contribuțiile acestora la creșterea intelectuală și îmbogățirea culturală a comunității.
Monografia scoate în evidență și mediul natural din jurul Poienii Sărata, subliniind biodiversitatea bogată și resursele naturale care au modelat economia și cultura satului. Pădurile, pâraiele și izvoarele minerale sunt evidențiate ca fiind atât o sursă de subzistență, cât și un punct de atracție pentru turism. Se acordă o atenție specială utilizării durabile a acestor resurse și conservării lor pentru generațiile viitoare.
Poziționarea geografică a satului, situat la poalele Carpaților, oferă nu doar frumusețe naturală, ci și avantaje strategice care au influențat istoric comerțul și apărarea. Monografia discută modul în care peisajul a influențat arhitectura, stilul de viață și practicile agricole ale comunității.
Poiana Sărată se mândrește cu o varietate de stiluri arhitecturale care reflectă evoluția sa istorică și culturală. Monografia explorează conservarea caselor tradiționale din lemn, a structurilor religioase și a clădirilor publice care simbolizează identitatea comunității. Sunt incluse relatări detaliate despre proiectele de restaurare și provocările menținerii integrității arhitecturale în fața modernizării.
Biserica Ortodoxă, un punct central al satului, este descrisă în detaliu, evidențiind rolul său nu doar ca loc de cult, ci și ca reper cultural și artistic. Sculpturile intricate, frescele și icoanele religioase păstrate în biserică spun povești despre credință și măiestrie transmise de-a lungul generațiilor.
Volumul monografic este un testament al spiritului durabil al locuitorilor Poienii Sărata. Prin cercetări meticuloase și o narațiune captivantă, acesta surprinde esența unui sat care a rezistat furtunilor istoriei, menținându-și identitatea culturală și reziliența. De exemplu, relatările detaliate despre modul în care sătenii și-au reconstruit casele și infrastructura comunității după devastările celor două războaie mondiale ilustrează determinarea lor. În plus, păstrarea festivalurilor tradiționale, cum ar fi celebrarea anuală a recoltei, demonstrează angajamentul lor față de menținerea identității culturale în ciuda adversităților.
Pensiunea CASAMIGOS
© All Rights Reserved.